Umbra

Bătută-n cui pe peretele trădării.
Sîngerez pe podeaua neconstruită!
Neacceptînd sunetele spălăcite a mării;
În aspectul virtual  părere-mi este bănuită.

Îmi asum cioplirea recreării vieţii
Veridicitatea coincidenţei se raportează la întimplare.
Macin boabele de cafea cu fumul ceţii
Nu corespund.Sînt ieşită din realităţii aflare.

Nu încap în capul lumii relative
Trag din clopotele pentru avalanşa gnostică
În casa achiziţionată n-am perspective
Oricît n-aş sterge,dadaismul nu se sacrifică…

Într-un capăt de linie sfîrşită .
E încă o virgulă cursă prin a regulii gaură.
Îmi trag concluzia despre boala desăvîrşită
Mi s-a taiat din cercul ce-mi formează invizibila aură.

Împărtăşesc durerea cu mine,dar nu aud al meu ecou…
Fug de asigurarea banală\
mi-o caut pe cea fatală.
Poate că dragostea mea neînteleasă,nu are egou…
Nu-mi ajunge loc pentru crăpăturile efectuate de frica actuală.

Inteţionez să strig pînă sparg fierul!
Moment de reculegere pentru dublorul forţei  suspendate.
În aer stă cenuşa  a fulgilor dogoriţi ca gerul…
Cît n-aş scri,acum,tot îmi vin răspunsuri [negate].

Plătesc cu conştiinţa pentru rasa mea nedescoperită
ce-o păstrez ca pe-o piatră sufletească nesuferită.
a fost prea mult degustare de vin expirat.
pe valurile în corabia spartă de un alt pirat.

Iritanta situaţie de a sta încremenită
alegerea celui puternic e ca faina prin sită.
încet îmi string bucăţele de particule existente
fericirea pe vîrful posibilei ambiţii perseverente.

aplic experimental încredere în paranoia-fiind leac
mă dezleg de lipiciosul şi netrainicul fleac-
Ca paralela simetrică a rînduelii contradicţiei
Lucrez asupra tonului şi tragediei dicţiei…

Completez spaţiile Completate de zilele negre
zboară deasupra capului păsări  cu pene funebre.
cît timp îmi voi permite luxul de a respira
atîta nu voi putea cu viaţa adapta…

Mi-a amorţit răsuflarea dezirabilă
Aerul din ambră psalmodiază aromă necomestibilă.
Cu ochii închişi văd lumina sporadică
Suferă întunericul adîncului de-o boală spasmadică.

Sufletul pribeag mă presează pe punctul strîmb
Febril mă mişc în gîndurile tale ca pe un dîmb.

Nu mă caută pe acolo unde am fost
După generaţii mă pot considera un iz -post.
Delirez pe valul colorat de ploaia nepăsătoare
Verice are un edificiu diafan cu energie nefolositoare…

Mi s-a întipărit smoala deasupra cicatricei
Vîntul meu zboară pe baza elicei.
Ploaia îmi udă Ramura Rationalităţii Rare,
Păcat că omul mereu recurge la adaptare…

Doza de gînduri mi-o bag totdeauna-n vene.
Nicicînd nu mi s-au  dat atîtea semne
Că drama vieţii se scrie cu cerneală,
Categoric.se termină cînd trece-n comedie fatală…

Se plesnesc de mine mici iluzii elementare
Scutul amneziei se umflă prin dilatare.
Volumul fumului înghiţit îmi plasează mirosul
Debitul vorbirii încet îmi crapă osul…