Criza

1238073544_25507438_1

Nu scrie pensula ca odineauri/
Şi parcă n-am spus tot.
M-am înnecat pe-a vieţii maluri
Să exprim ce simt nu pot.

Să umplu golul muzei mele
Nu e atît de simplu cum pare,
Dar nici să uit de toate cele rele…
E posibil să numeşti aceasta abandonare?

O oboseală mi-a intrat în atmosferă.
Aş alunga-o de-aş şti cum s-o fac…
În ultimul timp nimic nu diferă,
Iar stresul l-aş numi:” prostanac”

Şi-observ că îmi lipseşte ceva,
Dar e normal să nu-mi ajunga ce am.
Secretul implinirii morale nu se divulgă/
E prea adînc şi-albastru acest ocean.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>