Culesul cuvintelor

no_more_sorry_by_Old_York

Din toate cele spuse de univers
Încerc să scriu într-un vers.
Nimic nu mai are sens,
Dacă nu ştii golul vieţii dens.
Ce spun se transmite mai departe
Cu iscusinţă sau ajung cuvinte deşarte.

O grădină plină de absurdităţi
Săpată din mai multe părţi.
Cel ce fură este pedepsit
Şi cel ce măsura a depăşit.
Unul ce seamănă şi culege necesarul
Nu cunoaşte ce-i banalul…

Toamna aşteptării

be_my_autumn_by_cat_woman_amy

Foşnet de frunze c-aude surdul
ploaia ce-o vede orbul
vîntul ne răceşte pe toţi
nu mai sîntem a toamnei piloţi.

Lumina soarelui a dispărut
cu soare nu s-a mai putut
zgomot de durere m-a pătruns
lumea cu fericire nu s-a uns.

Plumburii nourii au devenit
tu,iaraşi n-ai venit
eşti ca timpul nesigur
ce va rămîne singur…

Balanţa dragostei

break_free_by_siamois

Cît o să mă porţi pe balanţa dragostei
Mă duci pe-o extremă necunoscută
Sper să nu fie calea prostiei
De mine deja sistematic trecută.

Înaintezi şi mă întorc inapoi…
Ca să văd,dacă într-adevar te plac
Însă nimeresc răcită în ploi
Şi se preling lacrimile ce-n mine zac.

Mă chemi,apoi m-alungi
De parcă sînt un vînt de toamnă tristă,
Iar viaţa-mi este o camasă-n dungi.
Şi sufletul se face-n poezie avangardistă.

Aranjezi gîndurile pe rafturi separate,
Căci totul e devenit prea încurcat.
Durerile spre mine sînt indreptate.
Spiritul de corp s-a debarasat.