Extremele destinului

Viaţă arsă ca negară
îmi vine să gust de gutuie amară
nu vreau să simt tăcut
din suflet meu aparent dispărut.
repartizez paginile pe număr
că s-a umplut definit acel cufăr
cu combinări din gînduri şi acţiuni…
comit în viată fracţiuni.
antrenor nu am în joacă
cîştigul o să-mi placă,
dar poate ar fi mai bine să pierd?
ca în extremele destinului să cred!
One Response to “Extremele destinului”
“antrenor nu am în joacă” cnd am citit , m-am prit , m-am gidit , shi am plecat mai departe ,intselegid ca nu e aceea la ce m-am gindit
Leave a Reply