Umbra

Subliniez indispensabila mea tristeţe patetică;
mă deranjează categoria joasă a sufletului ocular.
relativ, am lentilă pentru a vedea arta poetică,
simt apropierea paianjenului cu un lichid clar…

Mă-nrudesc cu recile straturi de arsuri.
sînt înregistrată în viaţă anterioară ca anonim.
e copierea celor trăite de inimă şi tratate ca visuri.
m-am Legat,m-am Eliberat.Gîndule,e timpul să pornim…

Proprietară săracă a oglindirii viitorului.
copacul actual are cercuri de nenumarat.
profit de papirusul scris şi prăfuit al predecesorului,
interpretarea superficială a complicatului -gustul mi l-a afectat…

Faza de ghidare şi autoconsolare pentru neperturbare…
panică apărută înainte de necunoscutul pas decisiv!
cabalistic,m-am pitulat în foasa unui abis pasiv:
nu s-a auzit holocaustul cuvintelor, ce le-am zis ca întrebare…

This entry was posted on Sunday, January 3rd, 2010 at 23:57 and is filed under aberatii, eu cu mine, poezii. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.