Fata din perete

În perete s-au ascuns gîndurile
pentru fiecare dărîm cărămida din toate puterile…
fără mănuşi îmi rup degetele pipăind libertatea,
pe cînd ea nu-şi manifesta disponibilitatea…

ridic ochii mai sus,dar ei cad mai spre negru
stricîndu-l şi reparîndu-l mă numesc alţii arhitect celebru…
n-am nevoie de glorie,vreau să mă fac un tot întreg
cu peretele pentru care prin artă dreg…

dacă-mi reuşeşte mă voi risipi de la timp şi ploi,
iar în loc de umbră, soarele îmi va da noroi…
perete muiat de inutilitatea existenţei unei căutătoare…
de-i faci ferestre sau de-o scrii cu auriu -doare.

*auriu:(culoarea perfecţiunii spirituale, culoarea sfinţeniei. Pentru a înţelege mai bine semnificaţia acestei culori este de ajuns să ne gândim la icoane.)

Category: poezii
You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
Leave a Reply

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

*