Pian poetic

cu degete degerate apasă clapele zgîriate
de femeile, pe care nu le-a avut-
îşi cîntă moartea în minor cu note înmuiate
cu fracul rupt…în spate aripi de nevăzut.

îi lunecă mîinele, pedala s-împinge involuntar
sunetul creşte,descreşte şi…stop-linişte de pauză
opreşte oamenii în dosul tunelului ca un boschetar
dar, e poet…aşteaptă pentru a trăi o altă cauză.

pianul îi este cartea  alb pe negru scrisă
fracul – masca pusă rafinat şi cu milă
anonimatul său e ca o crimă necomisă
fiecare sărut pe frunte,bancă în parc
e aluzie
de poezie
subtilă…

3 thoughts on “Pian poetic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>