Penumbra chibritelor…

Aprindeam chibrite cîte-unu la lumina lămpii artificiale

Nu se vedea linia diferenţei,decît arsuri şi mirosuri dictatoriale.

Îmi răstorn cafeaua peste scrum şi jăratic…

Înţeleg am fost pentr-un timp monument artic…

N-am nevoie de flori sau recitaluri în fiece an,

Prezentul poate fi spontan,dar e montan…

Am privire iernatică şi salină…

Cu inimă şi demenţă ţi-am fost concubină…

Azi,te închid ca mîine în cutia de chibrituri incompatibile…

Pentru a te arde.la penumbra lampii perisabile…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>