Viaţa unui cuier

 

Agaţă-mă atent pe un oarecare curier

Lasă-mă să te aştept ,să mă acoperi cu întuneric

Acelaşi dulap

Aceeaşi cameră în acelaşi cartier.

Balansează un suflet himeric.

 

Am nevoie de o crăpătură de lumină

Să văd lumea înafara prezenţei mele

Mai ştergi praful cu soluţie venină

Şi-mi impleteşti durerea cu andrele.

 

 

De fiecare cînd îţi aud vocea vinovată

Vreau să cred că te apropii de mine

Aşteptarea mea e ca şi calea ferată…

Cu ploaie,cu oamenii şi c-un tren

Ce nu mai vine…

2 thoughts on “Viaţa unui cuier

  1. Si atunci sa ne determinam, e viata o gara sau tren? Iar noi, oamenii, stam in gara sau mergem cu trenul?!

  2. fiecare isi alege calea, cel mai des viata e un tren iar oamenii merg cu el tot inainte pin’ la ultima statie…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>