Am zărit în oglinda apei

Sînt în iubire cu tine.

Îmi înghiţi gîndurile ca şi cum

n-aş avea nevoie de ele.

Valuri de vînt,valuri de regrete,

Valuri de noi cei de atunci şi de acum.

Îmi scăldam privirea prin iarba uscată,

În care am lăsat oasele noastre …

Am văzut aripi de lacrimi,ce se prelingeau

Pe corpurile nemişcate…

Am rămas înţepeniţi de tăcerea cerului,

Cu ochii-n apus vedeam cum stele se despart,

Ori

Vîntul le despărţea…

Mi-am ascuns mînele în pămînt

mi-era frică să te ating

căci impresia unui miraj

într-o noapte ploioasă

nu mă lăsa.

Eram stoarsă de putere ,

Dar

Ştiam

Fumul tău de siguranţa

Se va îndrepta spre singurătatea mea.

Mă urmăreai ca degetele

Cînd mut cînta la pian…

Era un zgomot de linişte,un zgomot de aer,

Un zgomot ce-l simţeam cînd nodul din gît

Se tranforma în cuvinte.

Marea mi-era mai aproape ca niciodată,

Căci tu erai lîngă mine,

O bucată de soare ne lumina colţul ochiului,

Umbrele devin terapia cu desene

Pentru oameni ca noi,

Oameni bolnavi cu sufletul…

Fugeam ca să mă unesc cu mine,

Credeam că în acel loc gol ,

În

Sfîrşit

Mă voi găsi,

Dar

Erau atît de multe din mine,

Încît am fugit înapoi spre tine,

Cu tine sînt ceea ce pot fi…

Eram goală de frig, era o căldură

A implinirii,a speranţei,

Că totuşi sînt partea a universului,

Însă doar alături de tine…

Fiecare pas luat de pe pămînt

Semăna a fi ruperea tapetului

Încleiat cu supravieţuire.

Mi-ai cuprins inima,iar

Vîntul mi-o lua cu el…

Am rămas fără timp,

Dar cu noi era iubirea…

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>