Înainte ta.

Zăceai în mine
Cu o tăcere teribilă
Şi
Nu vorbeai decît dacă
Înşiram eu cuvinte
În faţa ochilor tăi.
Fluturam cu durerea
Lîngă tăcere şi credeam
Că o s-o mi-o stringi
Pe-un deget
Şi-ai s-o las să plece
Precum
Un fluture
Ar zbura din palma ta
Ştearsă de timp.
Tremurau degetele
Şi buzele
În acelaşi moment
De descompunere
A speranţelor rămase.
Tăiau fiecare bucată de
Dimineaţă
Şi-o vîndeau pe piaţa
Neagră
Celor ce trăiesc cu vieţi străine.
Şi-mi comandau
Să fiu atentă la orice
Virgulă,
Care
Încurca apropierea
De sfîrşitul inimii.
Arunc cu pietre
Şi te condamn
La decapitare
Ca să privesc
Cum frica
Ta de moarte
Mă omoară
Pe mine
Înainte ta.
De fiecare data ramin frapata de felul in care simti cuvintul, ii percepi partea ascunsa in adincuri, si …….am impresia uneori ca insiri pe hirtie gindurile mele