Singurătatea multe nu schimbă

Apartamentul cu lumina stinsă,

Încuiat pe timp de noapte,

Cu ferestrele plînse ,cu perdelele întinse

Ca o rază apusă pe orizont,

Ultimul care intră,aprinde lumină ,

Primul care pleacă poate fi erou.

Mobila din cuțite, lămpi din lemn

Reflectate-n oglinzi

Cu bagaje rupte la mijloc.

Pragul învîrtit ca pletele unei tinereți cu ochi cărunți.

Podea găurită și pod cu frînghii , cazi de acolo de unde te-ai ridicat,

Cu soarta-ți-n voce urli la trecut ,

Te-așezi gîrbovit pe scaun și numeri oscilații

Ca și cum elefanții se leagănă…

Ești atît de singur că nici toate apartamentele cu lumina aprinsă

Nu ți-ar lumina scrisul și muzica din camera cu gol.

One thought on “Singurătatea multe nu schimbă

  1. Cit de mare nu ar fi singuratatea, intotdeauna este o lumina, lumina dregostei , ce vine din inima celor, care te iubesc, oriunde nu ar fi….caci nu ai exista tu umbra, daca nu ar acesta lumina

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>