*

e8de2bf5d77105250411776f01023b76

 

 

E liniște pe linie

Și casele arată portocaliu.

Perdele surii

Ornamentate în tornado.

Calcă foi,resturi și deșerturi-n noapte.

Sunt excursionist

Cu ochi în loc de cuvinte

Și-mi înghit tăcerea,

Ce seamănă a dimineață/

Iubesc să nu mă așez pe scaune,

Căci așa simt că mai am un loc.

Acum acel undeva e departe

Și nu mă mișc decît cu imaginația rece,

Noroc de ea, altfel ,

Ne-am zbate în cutii,

De parcă nu ne-am putea naște

Ori totul e atît de simplu :

Să trăiești înseamnă doar să te naști ?!

Văd linia.

Nu aud liniștea.

Desfac cutia…

One thought on “*

  1. Pingback: (foto) Ioana Isac: Poezia mea este ceea ce eu pot fi doar în ea | #diez

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>