Trio

68bd9c7d6ae160b4d2e62e50592e964cAmuțesc oboseala din durerea neagră,

Leneș zbat stânca lăsată de un elicopter în oceanul spart.

Marș vesel al durerii din ochii găuriți de

Întâmplări, coincidențe.

Domnul cu baston și pălărie respiră franțuzește.

Prezența lui e fum, pe care-l atingi și dispare.

Tremură mînele la ultimile clape, vrei să închei/ de abia începi.

Plimbare pe circumvoluțiuni tăiate simetric înșirată printre șantiere…

Amintiri în eprubete amenajate pe ani, zile, ore și clipe.

Laborant neexperimentat în propria cercetare a vieții.

Halat murdar de dezamăgiri și blocate-n agonie perenă…

Nu visează lumină, ci arde experimentul eșuat.

Ești un hău azvârlit pe ușa de care nimeni n-a trecut,

Legat de-o singură ață împletită de bunică pe-o sobă,

Unde trosnește focul din tine

Și muțește oboseala…

 

Colaps jalnic

ea3240f3a6907b7fdf8e81117dedbfd7Cu arcușul pe creier,

Cânt fără să mă aud și-mi răcnesc buzele în liniște.

E strigăt copilăresc din corpul bătrân al eului tânăr.

Cu fiecare pas îmi simt oasele și ochii ca o căzătură de plumb

Într-o groapă de gunoi.

Din pătrate și romburi ies și mă prăbușesc

În

cercuri infinite proiectate în hăul mușcat lent

de frica mea obeză

de a rămâne între poduri legată

de-o pânză de păianjen.

Scuip capcane ca o văduvă de spirit,

Pentru că pământul s-a mutat cu cerul,

Ca omul cu om.

Vom rămâne viori fără coarde lăsate pe scaun.

Din lemn între lemn ne salvăm cărnos cu vârful degetelor…